7 mituri idioate despre PR (dar ar putea fi mai multe)
Scris de Eliza Rogalski Luni, 9 Noiembrie 2009, ora 22:42mi-a stat pe varful degetelor acest post, m-am tot gandit daca sa-i dau drumul in lume sau sa-l tin doar pentru mine, dar pana la urma m-am hotarat sa va spun asa: am tot auzit / citit in ultima vreme lucruri despre PR si oamenii de PR. am tot asteptat sa vina cineva si sa zica adevarul despre meseria asta, asa macar ca un semn ca cineva citeste chestiunile in cauza. n-a venit nimeni, asa ca o sa incep eu si o sa rog toti oamenii de PR care au blog sa scrie partea lor de adevar. deci: nu stiu cum sunt altii, dar PR-ul nu este despre pitzipoance, firfiritze, gentutze, pantofiori, glam, gloss si alte bamboo-isme. pentru ca oamenii normali la cap din PR muncesc pana le sar capsele si le mai ramane prea putin timp ca sa se justifice, rog toti colegii care au blog si scriu liber sa spuna partea lor de adevar despre cum e sa faci PR. hai sa vedem daca noi, PR-ii suntem in stare sa facem o leapsa “nenominala”, ca sa zic asa, despre cum e meseria asta, pe bune.
Incep eu:
- PR-ul e pentru fete. Fals. PR-ul este pentru acele fiinte umane, femei sau barbati, care au rabdare, putere de munca, un pic de tact si o tona de empatie. care baga la sarja cu eleganta si nu se vaita ca a terminat “n” facultati / mastere / postere si MA-uri cand se catara pe pereti ca sa dea bannerele jos dupa un eveniment.
- PR-ul e pentru fete tampite. Fals. Toate fetele tampite devin altceva, nu PR-iste, ci muritoare de foame din PR. Si Ciomu se numea doctor, dar nu toti doctorii sunt Ciomu.
- PR-ul e despre petreceri si evenimente si VIP-uri. Gresit. PR-ul este despre ore intregi de munca si analiza si scenarii intoarse pe toate partile. Ce vedeti in cluburi e altceva, nu PR, si poate fi facut ieftin de o firma de evenimente, nunti si botezuri cu ceva intamplari la activ.
- PR-ul e cineva care te impiedica sa ajungi la un client. Aici opiniile sunt impartite intre cei care cred ca fac PR-ului un mare favor publicandu-le un interviu in care vorbesc despre niste cifre si cei care alearga pe ultima suta de metri sa dea ceva in deadline si PR-ul nu-i lasa. Fals. PR-ul este cineva care, macar teoretic, stie cand e momentul ca un client sa vorbeasca si cand e cazul sa rateze sansa unica de a nu vorbi, ca sa citez un presedinte francez.
- PR-ul face conferinte de presa miercurea. Fals! PR-ii politici fac conferinte de presa duminica, de exemplu.
- PR-ul e despre “pisi”, “mitzi”, “iubi” si alte diminutive tampite de blonde de la drept. Fals! PR-ul e disciplina militareasca timp de 12 ore pe zi si de foarte multe ori intrebarea cuiva din agentie: “bai fetelor, noi mai mancam azi?” pe la ora cand altii mananca cina.
- PR-ul e despre minciuni frumos impachetate. Fals. PR-ul e despre adevaruri pe care ai curajul sa le afli si sa le intelegi cauza, exact ca la doctor, care nu-ti spune ca suferi de acnee cand tu esti cu un picior in groapa.
Rog continuati si demontati, daca va pasa.
13 răspunsuri la “7 mituri idioate despre PR (dar ar putea fi mai multe)”
Ma bucur ca ai inceput acesta lista de mituri si sper ca multi sa o continue. Si eu ma gandesc de ceva vreme la un proiect despre PR, dar este vorba despre perspectiva inversa: ce cred oamenii care nu fac PR, despre PR. E bine sa vorbim inainte noi despre asta, apoi sper sa auzim si cealalta versiune cat de curand.
Scris de roxana în data de 10 Nov 2009 ¶
Incepusem si eu mai demult o serie de articole pe blog. Unul din miturile pe care vroiam eu sa le demontez era “ura” dintre PR-isti si un publicitari.
@Roxana poate iti sunt de ajutor seria asta de interviuri luate de mine unor jurnalisti.
Scris de andrei în data de 10 Nov 2009 ¶
Andrei, stiam de interviurile tinute de tine inca de cand ai anuntat seria. Ce vreau eu sa fac vizeaza alt public decat jurnalistii. O sa vezi
Scris de roxana în data de 10 Nov 2009 ¶
Draga Eliza,
Ai mare dreptate in tot ce scrii. In plus, as mai adauga doua mituri:
Specialistul in relatii publice este persoana care trimite comunicate si se ocupa de relatia cu presa! Fals! Relatia cu presa este o mica parte din activitatea unui PR-ist.
Daca ai lucrat ca jurnalist, poti fi un bun PR-ist! Fals! Un jurnalist bun poate scrie materiale de presa de calitate, insa doar daca are multe alte calitati, printre care si dorinta de a invata, poate deveni un profesionist in domeniul PR-ului.
Si o observatie: adesea este folosit termenul PR, atat pentru a desemna domeniul, cat si functia! Fals! PR inseamna doar domeniul relatiilor publice, in timp ce functia este de PR-ist sau specialist/ consultant in relatii publice (pe romaneste). Daca noi nu ne cunoastem numele corect al functiei, cum putem avea pretentia ca altii sa o cunoasca…
Scris de Larisa Toader în data de 10 Nov 2009 ¶
Buna, cred ca ar trebui sa mentionati pe undeva, sau sa fie un fel de motto al acestei branse: OANA ROMAN NU, DECI NU, ESTE PR-ISTA. Poate este altceva, dar nu as dori sa intru in detalii. Oricum, incepe cu Friptu si se termina cu rista, dar asta e problema ei. Poate lamuriti si voi o data pentru totdeauna chestia asta, pentru ca va face o imagine proasta.
Scris de Florin în data de 10 Nov 2009 ¶
Oana Roman a studiat relatiile publice la Sorbona si a luat nota cea mai mare la licenta sau cel putin asa a spus ea. Nu cred ca ea face practicienii de ras.
Scris de ovidiu în data de 10 Nov 2009 ¶
hai sa nu dam nume, pentru ca atunci ar trebui sa dam si nume de oameni care improasca in PR, nefiind PR-isti, nici macar cu sau fara scoala. hai sa vedem ce nu este PR-ul, ce nu face PR-ul si tot asa.
Scris de Eliza Rogalski în data de 11 Nov 2009 ¶
Doamna Rogalski:
Aceste mituri despre PR-ul romanesc nu pot fi demontate decat prin educarea publicului, la fel ca orice alt mit: ce stiu romanii despre PR? Eu la plecarea din Romania eram economist si recunosc, aceste mituri nu imi erau familiare. Profesia de PR am descoperit-o in SUA - tara de origine, unde Edward Bernays si Ivy Lee servesc drept modele de referinta si exemple de bun PR.
Sa nu uitam ca PR-ul este o meserie multidisciplinara, unde folosim elemente de sociologie si psihologie sociala, retorica si lingvistica, cercetarea pietei, modele si planuri de afaceri, precum si elemente ce tin de arta vizuala iar uneori chiar de filozofie. Din experienta personala, cei mai buni profesionisti de PR pe care i-am intalnit erau fie avocati, fie sociologi, fie oameni de afaceri, iar uneori chiar jurnalisti, insa ce aveau ei in comun era gandirea strategica, un anume business mindset, abilitatea de a previziona trend-uri, precum si abilitatea de a crea mesaje puternice. Toti acesti oameni sunt excelenti persuaderi si au de asemenea un network impresionant care ii ajuta sa disemineze idei si proiecte noi.
Intr-adevar, PR-ul este mai mult despre studii strategice decat despre petreceri, insa probabil ca petrecerile sunt mult mai vizibile.
Scris de Simona David în data de 13 Nov 2009 ¶
Scris de dacu în data de 13 Nov 2009 ¶
Rogalski,
O problema noua: Oare aparitia necesitatii de a demonta “miturile” existente despre pr si pr-isti nu este tocmai cea mai mare lacuna a pr-ismului in Romania. Am scris pe scurt un articol despre asta (vezi blog).
Problema cea mai mare este ca NU exista o industrie de pr, o bresla in adevaratul inteles al cuvantului, in Romania. Din cauza asta exista si o imagine deformata despre putinii oameni care fac pr in Romania si despre pr in general. Daca nici pr-ul nu este inteles si nu se prezinta asa cum este si trebuie sa fie este vina amatorismului pr-istilor din tara noastra(cu unele exceptii, nu doresc sa generalizez). Cand vor exista pr-isti in adevaratul sens al conceptului va exista si o imagine potrivita, creat chiar de ei!
Scris de Denis Draghici în data de 2 Dec 2009 ¶
meseria de PR e la modă. facultatea care crează astfel de “meseriaşi” este la modă. însă meseria de specialist în relaţii publice, atunci când faci munca grea din spate, nu “fâţâiala” la cafea cu jurnaliştii sau măzgălirea unui comunicat de presă în doi peri şi fără nicio argumentare bazată pe analiza subiectului dezbătut, nu mai este uşoară. atunci piţi şi iubi se retrag şi ţipă în gura mare că adevărata meserie asta este, să comunicăm cu exteriorul. nu ne interesează comunicarea internă, nu ne interesează comunicarea publică directă. suntem interesaţi doar de ceea ce piţi şi iubi doresc să comunice cu exteriorul.
de parcă asta ar fi interesant. cred că atenţia trebuie îndreptată tocmai spre public şi spre nevoia lui de a fi informat. dar în sfârşit, mă abat de la subiect prea mult. 
eu una cred că sunt multe mituri şi din cauza acestei mode, apar pseudo-specialiştii care nu pot fi cu adevărat evaluaţi la un interviu de angajare. în multe companii, mai mari sau mai mici, nu există departamente de comunicare. există un om care reprezintă acest departament. însă pe el cine-l evaluează? GM-ul şi HR-ul care de cele mai multe ori nu-l pot evalua profesional, pentru că nici ei nu au pregătirea necesară? şi atunci piţi ori iubi este angajat ca specialist de relaţii publice, fără ca nici măcar el să ştie cu ce se mănâncă această meserie.
e adevărat, mulţi cred că “omul de la PR” se ocupă în principiu de relaţia cu jurnaliştii şi cu redactarea şi difuzarea materialelor de presă. fals. după cum au spus şi antevorbitorii mei, aceasta este doar o mică parte a acestei specializări şi nu o să intru în detalii.
cred că meseria aceasta o poate face orice om care are o bază solidă, care are talent la scris, care poate relaţiona uşor, care are o gândire analitică. cred de asemenea şi în argumentul unei pregătiri teoretice, indiferent că este vorba de o licenţă în domeniu sau de un spirit autodidact. mai mult decât atât, numai adevăraţii specialişti pot educa publicurile în privinţa acestei meserii.
Scris de mona în data de 5 Ian 2010 ¶