Cafeneaua Rogalski Grigoriu

cum l-a deconspirat internetul pe mos craciun, dar l-a si adus mai repede :)

Scris de Eliza Rogalski Joi, 19 Noiembrie 2009, ora 12:45

in mod normal, luna noiembrie este in familia mea luna de planificat cadouri, cheltuieli si nebunii pentru decembrie, cel mai important “mos craciun” care trebuie planificat fiind pentru fiul nostru. plus ca nu strica sa intri in “mood-ul” de sarbatori cu o luna inainte, ca sa mai rezisti pana atunci

zis si facut. anul acesta, ca intotdeauna, sotul meu preia initiativa saptamana trecuta si imi scrie pe mess ce comandam mosului sa ii aduca copilului. din vorba in vorba (si un pic dornica sa am asa ceva pe la casa omului), in plina sedinta de brainstorming familial digital, il intreb pe sotul meu ce-ar zice de un kindle pentru ala mic.

pai de ce kindle, o sa intrebati. pai de ce nu. copilul citeste masiv, iubeste cartile, dar ii plac si jucariile digitale, plus ca eu am vazut cum arata si ce face kindle asta mai prin vara si am zis ca ne trebuie neaparat. cautam deci pe internet, ne documentam ca niste parinti responsabili ce suntem, dam comanda si gata.

seara, acasa, “scapam” informatia ca “s-a discutat cu Mos Craciun despre cadou si s-au luat unele masuri” (oare ce de ce inaintea sarbatorilor copiii devin brusc foaaaarte cuminti? evident, copilul incearca sa afle, cere indicii (de tipul “ce sunete face categoria din care provine cadoul?” ) si in cele din urma, neputand sa obtina nimic, dispare o vreme din atentia noastra. se intoarce dupa nici 30 de minute, victorios: “stiu ce o sa-mi aduca mosul. o sa-mi aduca un kindle”; “pai de unde stii?!”; “pai am cautat la ce pagini de internet ati accesat azi si am vazut ca v-ati uitat numai dupa kindle”.

bine, acum copilul nu mai este chiar bebelus sa creada balivernele unor parinti cu privire la mos craciun, dar cert este ca pachetul a sosit acum 2 zile, drept pentru care a si intrat in posesia apartinatorului, care si-a descarcat un numar de carti si citeste. si citeste. si e bine si liniste in casa

problema e alta acum: ca nu vrea sa-l imprumute nimanui, nici macar mie. nu ca as vrea sa-i rapesc jucaria, dar cumva, dintr-o pornire egoista, “recomandasem” jucaria sperand ca voi prinde si eu macar 1 ora pe zi sa citesc diverse cu dansa. nu doar ca posesorul nu da la nimeni nimic, dar nici nu pot copia / transfera carti de pe kindle pe laptop sa citesc, e drept, mult mai incomod. (asta mi se pare cea mai tare chestie la kindle, ca nu poti copia / tranfera nimic de pe el, ceea ce ar putea fi moartea piratilor beletristici – oare de ce nu se inventeaza si pentru filme asa ceva?)

drept pentru care i-am zis lui mos craciun sa-mi aduca si mie unul.  asta e. si mos craciun o sa incaseze dublu, pentru ca e si destept si rapid si a inventat cu kindle o experienta a cititului fabuloasa si mult mai eficienta ca pret, daca o compari cu a comanda cartea X prin posta…

poate suna a lectie de business, dar nu este, e doar inceputul sarbatorilor pentru mine