guest: “paine si circ”
Scris de Eliza Rogalski Luni, 11 Mai 2009, ora 18:51Gazduiesc aici, pentru prima oara de cand scriu pe acest blog, un drept la replica sau, mai bine zis, o indreptare pe care o consider necesara dupa ce, saptamna trecuta am gazduit in tempo intalnirea dintre michael conrad si studentii de la scoala alternativa a teodorei migdalovici. intalnire in urma careia unii au plecat suparati, frustrati, inveninati, negand prima lectie a unui lider – sa inveti din propriile tale greseli.
pe scurt, la sfarsitul acelei intalniri michael a anuntat castigatorul cannes young creatives si a explicat motivele pentru care celelalte lucrari nominalizate ar fi putut sa aiba o executie sau o idee creativa mai buna. in urma acestei povesti ne-am trezit cu totii tavaliti intr-un penibil editorial care seamana cu multele contestari si lupte de dupa festivalurile mioritice. gazduiesc aici opinia teodorei, care a initiat cu ani in urma o activitate in urma careia multi tineri lucreaza astazi in agentii de publicitate si castiga o paine cinstita din mestesugul lor.
“Paine si circ
Teodora Migdalovici
Nu cred nici in stangul, nici in dreptul la replica din mai multe motive. Intai, ca cine se scuza, se acuza. Mai apoi – mare pierdere de timp. 3 – mai conteaza si cui ii dai replica, de cele mai multe ori doar intrebarea asta lamurindu-te daca e cazul sau nu sa fi chiar asa beligerant, pentru polemici fiind necesari indivizi de aceeasi statura profesionala. 4. Pentru oamenii inteligenti – adica exact audienta care ma intrereseaza – nu conteaza adevarurile trunchiate, care se cer rotunjite ulterior, ci faptele, al caror discurs ramane finalmente graitor.
Pentru ca de data foarte recenta numele Scolii Alternative, al unui program anual – selectia de Young Lions, dar mai ales numele unuia dintre sponsorii ei au fost improscate cu mizerie de niste tinere aspirante frustrate care nu s-au calificat pentru Cannes, aleg nu sa dau un drept la replica, ci sa aduc niste lamuriri celor care nu au suficiente informatii si care ar putea fi indusi in eroare.
- Scoala Alternativa de Gandire Creativa a fost infiintata pentru pregatirea si selectia tinerilor romani carora li s-au creat toate conditiile pentru a participa la competitii internationale de anvergura (Cannes Lions, Eurobest, Spikes Asia, Dubai Lynx). Cand ne referim la conditii, ne referim la participarea cu un fee mai accesibil (categoria pentru studenti infiintata in 2007) sau la obtinerea unor locuri in competitii pentru Romania, locuri care nu sunt ~For Granted~ (asa cum lasa sa se inteleaga articolul domnisoarei calificata sa aranjeze adevarurile in photoshop.) Permisiunea de a intra in competitie se acorda unei tari in functie de multi factori, iar Romania, in urma cu 5 ani nu se califica pentru niciunul dintre ele. Cu toate acestea, datorita unui lobby pe care multi localnici nu au cum sa-l evalueze si nici n-au cum sa-l cunoasca, am obtinut in fiecare an mai mult pentru tinerii romani, in speranta ca mai multe sanse la educatie inseamna mai multe sanse la evolutie pentru industrie, dar si pentru ei, ca indivizi.
- Fiecare tara are propriul sistem de pregatire si selectie al oamenilor pentru marile competitii. Unii fac concurs, altii selecteaza aleator, altii iau bursieri ai facultatilor economice dupa notele din catalog. Selectia Young Lions e la latitudinea fiecarui reprezentant al festivalului in parte. Noi ne-am dat seama ca e necesara o Scoala, in egala masura pentru pregatirea oamenilor, dar si pentru educatia lor – pe langa exceptii notabile, industria noastra fiind impanzita de oameni care nu au 7 ani de-acasa si carora le lipsesc elementare notiuni de buna crestere. Oameni care nu stiu sa piarda (voila cazul de fata),oameni care nu au respect pentru varsta si rezultatele altora (cele doua tinere care au ratat calificarea maraind printre dinti ca evaluarea lui Conrad nu e relevanta, data fiind varsta omului, firesc intrebandu-ma de ce au mai participat daca nu-si respectau selectorul), oameni care isi castiga notorietata din barfa si denigrarea altora, oameni care denatureaza si deformeaza cu buna stiinta adevarul, pentru ca e singura lor forma de acces la succes, oameni care nu cred in comunitate, ci in gasca, nu cred in informatie, ci in blocarea ei, oameni care castiga proiecte nu fundamentat pe competente, ci pe amicitii de lactobar ori care isi dobandesc conturile prin procente oferite clientului care ia decizia intr-un pitch. De aceea a fost nevoie de o structura educationala cu rol de asanare a industriei. Scoala e deci un mix intre un spatiu de bune maniere si cultura a comunicarii, declinata in exercitii practice dublate de invatare in strainatate, la evenimente de tinuta, totul cu profesori remarcabili, unii romani despre care se stie prea putin pentru ca sunt cu adevarat speciali, altii straini cu rezultate de anvergura.. Invatare la seminarii, invatare la competitii E, daca vreti, un mba creativ de ultima generatie, asa cum foarte elegant l-a pozitionat una dintre studentele noastre, deja absolventa a doua MBA-uri. Pentru concept, structura, rezultate, Scoala a fost pe rand prezentata ca model la Londra pentru toate sistemele de organizare a selectiei de tineri profesionisti ( la invitatia IAF), a fost premiata cu Global SuperAchiever Award in India iar pentru rezultate la competitia Marketing Academic Challenge coordonata de la New York, a primit Order of Merit in 2009. (Sunt toate lucruri de bun augur si de aceea complet neinteresante. N-ati citit si nu stiti despre ele pentru ca nu sunt considerate ~Subiecte~ de catre cei care prefera colportarea de infectii ).
- De ce in 2009 am facut o exceptie de la regula si nu am mai selectat studenti de la scoala, ci am facut o competitie deschisa la scara industriei? Pentru ca era un moment aniversar – 5 ani, coincidea cu venirea lui Michael Conrad (via Rogalski-Grigoriu) si-am vrut sa le oferim tuturor tinerilor cu potential din industrie oportunitatea de-l cunoaste si de a asista la workshop-ul lui. Am facut deci o competitie si, pentru a primi greutatea necesara si pentru ca Young Lions se apropiau si intern nu finalizasem selectia pentru Cannes, am optat pentru o derogare de la regula. Mereu alimentati de idea de a da sanse o data si inca o data, lumii intregi daca se poate, am invitat externi intr-un sistem de selectie care in teorie nu-i mai privea.
- La selectia pentru YL exista doar invingatori si invingatori prin experienta (unii ii numesc pe acestia din urma invinsi). In grila lui Michael Conrad, care a primit in egala masura selectia celor 5 echipe finaliste, dar si acces la toate lucrarile inscrise in concurs, lucrari peste care a trecut inclusiv inaintea prezentarii sale (martori fiind audienta deja prezenta din sala), lucrarea castigatoare nu a fost cea a tinerelor frustrate, ci o alta. Ce selectie as fi facut eu in acest caz punctual nu e deloc relevant, dupa cum nu e relevant ce echipe s-au calificat in opinia lui Michael pe locul doi.(pentru ca au fost doua).
- Pentru ca incapatinarea de a da sanse la educatie cat mai multora e o poveste care ma acapareaza aproape sinucigas, le-am promis celor doua tinere suparate care nu stiu sa piarda ca ma voi stradui sa gasesc o formula si un sponsor astfel incat sa poata veni si ele la Cannes, mai ales ca aplicatia lor era cu adevarat buna, chiar daca nu se calificase pe podium. Ce pacat de atitudinea latrans si de agresivitatea stil ~muscam in haita~, ma gandeam.Uite, vezi de ce e necesara etapa ~pensionului~ ? Probabil daca cele doua tinere cu potential ar fi intrat in sistemul scolii ar fi invatat sa-si controleze frustrarile si sa devina niste oameni rotunzi, nu doar professional, ci si ca indivizi. Am cautat cu disperare sponsori si solutii si pentru ele, rugandu-le sa revina cu un telefon. Vorba unui apropiat ~ ce pacat, nu s-a inventat statul drepti pentru studenti~.Ele n-au revenit, iar cand noi am avut ceva concret si ele au fost sunate cu mesajul pozitiv, n-au mai raspuns. Destul de tarziu, am inteles de ce. Se grabisera sa ~raspunda~ public, distorsionat si cu jumatati de adevar pe un site care publica rar informatii relevante, dar are o formidabila apetenta pentru scandal si partipris-uri deja celebre in industrie. Cum era si firesc, n-a fost ceruta nici opinia noastra si nici a companiilor al caror nume a fost terfelit.
- Tempo, compania care este hulita in articolul tinerelor sperante, este compania care a trimis la Cannes, prin intermediul selectiilor Scolii Alternative de Gandire Creativa un numar de 45 de juniori pina astazi. De valoarea adaugata a acestor specializari au beneficiat acesti tineri si ulterior angajatorii lor, agentii si clienti din intreaga industrie. Lista angajatorilor e atit de lunga incat risc sa plictisesc audienta.
- In ultimii cinci ani, Romania a participat la competitii dedicate tinerilor si datorita altor finantatori. Echipe de Young Lions print sau cyber, oameni la Roger Hatchuel Academy, au ajuns la Cannes datorita altor companii generoase, pornind de la un sistem de selectie cu jurati onorabili. Cine sunt finantatorii, ce efort e in spatele acestor demersuri de pregatire si selectie sunt subiecte ~de bine~ care nu intereseaza pe nimeni. Care sunt agentiile ai caror oameni au beneficiat de aceste specializari ? De doua ori Graffiti, o data Friends, o data Headvertising, o data Ogilvy, dar si freelanceri care instantaneu au fost recrutati de marile agentii (Media Direction, Odyssey lista din nou e lunga). Niciuna dintre aceste agentii nu a finantat Scoala sau deplasarea studentilor la competitii sau specializari in strainate.
- Din 2009 scoala percepe o taxa, asa cum fac toate instantele surogat, ce au aparut dupa ce s-a lansat The Alternative School. Nu stiu ce fac ceilalti cu taxa si nici nu ma intereseaza, dar la noi, tot ce s-a strans de la studenti, s-a dus tot la ei. Eurobest si Dubai Lynx sunt evenimente internationale unde cei mai buni dintre alesii scolii au participat cu resursele colectate de la ceilalti participanti.
- Traim intr-o tara in care lucrurile remarcabile sunt ignorate deliberat, blocate cu buna stiinta sau pastisate cu nerusinare si in care singura forma publica pe care merita sa o aiba ele, este una a realitatilor trunchiate si a improscarii cu noroi. Comentariul aparut sub semnatura uneia dintre fetele care a pierdut competitia Young Lions 2009, alaturi de multe alte evenimente rusinoase pentru autorii lor de aceasta data adulti (si despre care aleg sa nici nu vorbesc pentru ca imi este rusine de rusinea lor) ma fac sa ma intreb de doua ori daca e sau nu cazul sa mai facem orice fel de competitie si orice efort pentru industria romaneasca, intr-un sistem care pare ca se subinscrie sub sloganul binelui facut cu forta. Oficialii Tempo mi-au raspuns cu maxima eleganta: noi nu pedepsim varfurile pentru uscaturi si nici nu facem din exceptii, o regula.
P. S: Citind explozia de adevaruri aranjate convenabil ca victimizarea sa aduca cu sine si niste notorietate pentru una dintre bietele perdante, om din Graffiti, agentie care a beneficiat succesiv de obiectivitatea selectiei noastre (chiar daca n-a adus nici un premiu acasa), am inteles o data in plus de ce suntem singura cultura in care exista proverbul despre ~facerea de bine~ in forma stranie a continuarii lui. Cum spui tu, tinara mladita, ~Hai
51 răspunsuri la “guest: “paine si circ””
Foarte trist…si-mi pare rau ca eforturile Teodorei, pe care am avut bucuria sa o cunosc personal acum destui ani, sunt terfelite prin exprimarea frustrarilor unei oarecare. As fi spus ca nu merita o replica, dar faptul ca a defulat în public nu lasa loc de întors. Cum spune si Teodora, cum sa faci relatii publice sau publicitate daca iei totul personal?
Scris de Antoaneta în data de 11 Mai 2009 ¶
eu cred ca doar selectia naturala va rezolva chestia asta…
Scris de Eliza Rogalski în data de 12 Mai 2009 ¶
Ochi ce vad, urechi ce stiu sa asculte
Da, ochii mei au fost printre cei care au prins ca pe o pelicula ceea ce s-a intamplat in workshopul sustinut de M. Conrad. Urechile mele au inregistrat ca pe un reportofon ceea ce s-a vorbit atunci. M. Conrad a vorbit cu valoare despre valoare, gradualitate in comunicare, imposibil, inspiratie. Structurare intr-o lume creativa. Si asta nu-i putin lucru, asa cum nu e o nimica toata sa ai acces la un asemenea om, sa fii conectat la cunostinte de o asemenea greutate. Pentru macar atat, ar fi trebuit sa rasune un multumesc. Eu chiar vreau sa multumesc pentru acest networking de calitate. Parca asa am invatat cand eram mici, nu? Sa spunem multumesc atunci cand primim ceva. Sau regulile elementare nu mai conteaza? In rest, pot sa spun doar ca oamenii de valoare uneori trebuie sa treaca prin asemenea obstacole. Dar aceste mici piedici nu fac decat sa arate o pozitionare importanta intr-un peisaj incert ca esente. Bravo pentru ca ati reusit sa-l aduceti pe M. Conrad, cinste celor care au stiut sa savureze aceasta experienta. Eu am invatat multe din ea, multe chiar din tavalagul de replici care a angrenat nespus de multa lume. Pentru mine insa un lucru e clar: fiecare succes are riscul lui. Ah, sa nu uit, felicitari Eliza pentru o reusita demna de istorie: jurat la Cannes! “Jura-te” insa ca ai sa uiti repede aceste “mici intamplari” negre din ultimele zile.
O stundenta mandra de Scoala la care este inscrisa de cateva luni bune si de profesorii ei
Scris de Studenta The alternative School for Creative Thinking în data de 13 Mai 2009 ¶
Mai demult mi-a atras atentia o replica: “De la un anumit nivel, succesul se masoara in numarul de critici primite”. Privesc cu ochi-mi inca de copil o lume ce-mi pare de multe ori straina si de neinteles. De ce lucrurile bune nu sunt apreciate? De ce pentru greseli marunte ti se da cu bata in cap? Simt ca totul se petrece impotriva legilor firii. Un fel de mecansim inversat.
Cum sa apreciezi ceva, cand tu nu ai capacitatea de a vedea frumosul? Cum sa multumesti cand tu nu stii ce-i multumirea? Cum sa daruiesti cand sufletul ti-e negru de invidie? Cum sa traiesti cand nu stii decat sa supravietuiesti? Si ma mai intreb de ce pe strada oamenii au chipul trist…
Cata superficialitate se vantura in jurul nostru, un lup ce ne tanjeste la sufletul nostru!
” Esti genialitate pura, imbracata in marmura bruta a paradigmelor sociale. Cei care te ranesc, cei care te enerveaza, nu sunt decat sculptorii inconstienti ai unei capodopere in devenire… TU.”
Cunoscatorii aprecieaza valoare. Invidiosii o critica!
Scris de Malina în data de 15 Mai 2009 ¶
Sunt un fost student al Scolii. Cand am ajuns eu la Cannes nu erau 6 catedre si nici profesori pe care acum, la master, m-as bucura sa-i am. Si recunosc ca am fost selectat pe merit, prin concurs, fara sa ma stiu cu nimeni, la fel ca toti fostii mei colegi. Ii invidiez sincer pe cei cu care ma mai intalnesc si care-mi povestesc despre programul intens. Stiu de cursurile de la Starcom si de la PR, despre cum se merge acum nu doar la Cannes, ci si la Dubai Lynx si la Stockholm. Am auzit ca unii nici nu tin pasul, pentru ca sunt cursuri in fiecare zi. Ca totul e foarte exigent. Desi poate unora nu le convine, asa si trebuie. E urat ce se intampla unor oameni cu rezultate in strainatate, care au ajuns atit de departe. Poate de-aici si invidia care a pleznit ca o buba coapta. Cand te uiti ce se intampla, iti dai seama ca era necesar doar pretextul. Recunosc ca daca n-ar fi fost programul asta, nici n-as fi stiut ce e Cannes. Mie mi-a deschis o lume. Si pentru asta vreau sa mai spun o data multumesc, la o distanta de cativa ani.
Scris de pe vremuri în data de 15 Mai 2009 ¶
Ce elegant apara domnul acesta proiectul
http://www.themarketer.ro/ro/index.phpid=10028&lang=ro&concl=editorial&themarketer=878. …si ce compliment fin pentru Rogalski.Deci internetul mai poate fi si altceva decat o imensa hazna.
Scris de elegant în data de 15 Mai 2009 ¶
Draga doamna Rogalski,
Sunteti un om deosebit, care stie sa gaseasca echilibrul intre verticalitate, atitudine si stil. V-am urmarit pozitia pe site-ul care a generat o discutie nedemna de industria comunicarii – acolo nu se comunica, se acuza aprioric. Ipocrizie si inchizitie. Daca nu exista vrajitoare, le inventam, ca sa avem ce arde. Am incercat sa scriu si acolo, dar n-am reusit. Cineva anunta ca opiniile care nu pot fi postate dincolo sint de obicei cele care incearca sa restabileasca adevarul si recomandau prezenta aici. Asa am ajuns la blogul agentiei care m-a cucerit.Consistent, inteligent, variat – am ramas o vreme buna descoperind povestea voastra zilnica. M-as bucura de privilegiul de a va avea profesor, cred ca cei care va sunt studenti au o sansa rara.Inteleg ca veti scoate o carte. Va sugerez s-o tipariti direct in engleza, dupa ce am vazut ~dincolo~ limba romana a servit la prea multe mutilari.
Scris de admiratie în data de 15 Mai 2009 ¶
Ce face tempo cu 15forcannes e asa de iesit din orice predictie si atit de dezinteresat. Pai cum sa nu-i hulim pe oamenii astia ? Nu sunt din turma, se vad mai clar. Fac ce nu face aproape nimeni – invita profi din afara si trimit talentele sa se educe. Ca ei nu putem sa fim. Pai eu zic sa-i casapim.
Scris de dana în data de 15 Mai 2009 ¶
Dragos, Din cate imi amintesc, tu ai fost dat afara de la scoala impreuna cu colegii tai pentru ca ne-ati jignit pe toti cu aerele voastre ca regulile nu sunt pentru voi dar si pe jurati. Cu totii am inteles ca la scoala asta nu se dau premii pe fite.Voi nu. De ce nu pui si lucrarea cu care ai pierdut, ca sa vorbeasca ea despre ce communication designer esti si cat de slab era nivelul. Poate incerci sa te faci copy la o scoala care aplauda tupeul – la strategie si visual ne-ai convins pe toti.
Scris de colegul în data de 16 Mai 2009 ¶
Dreptul la replica
Ce am scris mai jos este raspunsul meu la ce a scris Dragos Lupascu pe blog-ul sau.
http://www.dragoslupascu.com/v1/advertising/scoala-alternativa-de-gandire-creativa-sau-scoala-teo/
Hey,
O sa incep prin a-ti raspunde la ultima ta intrebare: de 5 ani, Teo trimite oameni la Cannes si de 3 ani, tot ea se lupta sa tina scoala pentru a trimite cati mai multi studenti la Cannes. NU stiu daca tu stii, dar acesta e primul an in care scoala se plateste, deci numai in ultimii doi ani, cand scoala nu se platea Teo a trimis din resursele ei personale, ale lui Grigoriu plus alti sponsori peste 50 de tineri la Cannes (inregistrarea costa €540 (€645.84 incl. TVA at 19.6%) x 50, numai fa un calcul si o sa ramai socat). Iar apropo de rezultate, iar cred ca iti lipseste o informatie foarte importanta: Romania a iesit pe locul doi la competitia Young Lions Print in anul 2006.
De asemenea, iti pot spune ca mai mult de jumatate din tinerii trimisi de Teo la Cannes lucreaza acum prin diverse agentii. De ce? cred ca stii si tu foarte bine: faptul ca au fost la Cannes le-a deschis numeroase usi. Stiu numeroase persoane care s-au angajat pe ici pe colo avand portofoliu format NUMAI din lucrarile facute la Gradinita.
Ridica cat vrei tu in slavi Scoala ADC, dar nimic din ce ti-am scris mai sus nu o sa-ti ofere vreodata scoala ta iubita. Compara seminariile la care mergi tu la ADC cu seminariile pe care le ofera Gradinita http://www.canneslions.com/festival/schedule.cfm?filter=2 si ai sa vezi ca nu exista termine de comparatie.
Iar apropo de nedreptatea care zici ca ti s-a facut la preselectia pentru Eurobest, o singura rugaminte am: in loc sa ne jignesti pe noi cei care am castigat mai bine hai sa publicam undeva brief-ul si fiecare din noi rezolvarea lui, iar apoi lumea sa decida care lucrare e mai buna.
Si normal ca voi nu ati primit feedback de la nimeni, daca ati fost singura echipa care nu a prezentat nimic inainte de finala. Eu una tin minte feedback-ul pe care noua ni l-a dat Yonathan Dominitz, dar probabil tu nu, pentru ca erai ocupat sa stai undeva in spate si sa vorbesti non stop cu baiatul de la tine din echipa. Motiv pentru care Teo din cate tin eu minte te-a dat afara de la Scoala de fata cu noi toti.
O zi buna si te rog mult inainte sa scrii urmatorul post informeaza-te mai mult si nu mai scrie injurii nefondate.
Scris de ADINA în data de 16 Mai 2009 ¶
Nu inteleg care e problema altor scoli cu a noastra. Nu pot exista mai multe sau cum ?
Fiecare are logica, ideile, platforma, promisiunile si rezultatele ei, nu ? Sau asa ar trebui. Si e ciudat ca suntem atacati in conditiile in care nimeni n-a avut nimic de zis cand: - au aparut alte locuri de invatat ( cu profi / jurati care fusesera mai intai pe la noi) -cu programa preluata dupa a noastra -pe bani, cand la noi era pe gratis -fara Eurobest, Dubai Lynx sau Spikes, cand astea sunt proiecte finantate din taxa - folosind comunicate de presa copy-paste dupa ale noastre (poate n-au avut inspiratie) - vorbind cu unii din presa sa nu publice nimic de la noi ( evenimente, anunturi de inscriere, noutati, astfel ca oamenii chiar sa stie despre ce e vorba aici, nu sa faca supozitii). To make a long story short – boicot, santaj,manipulare. Cand toate astea s-au intamplat, de la noi n-a venit nici o reactie, desi poate unii ar fi considerat necesar. La noi s-a considerat ca nu e potrivita nici o replica, pentru ca cei care poseda un dram de materie cenusie, isi dau seama singuri, dintr-o lovitura care sunt diferentele. Si-atunci de ce sa te obosesti sa vorbesti despre ce e evident la oamenii care conteaza ? Se cauta circ cu orice pret sau cum ? Singurele raspunsuri sunt cele pentru restabilirea adevarului, dar nu intram in jocul generatorilor de scandal. Nu vedem legatura cu ideea de scoala, iar postarile pe un blog de talia Rogalski-Grigoriu ne obliga o data in plus, pentru ca Eliza si Simona chiar sunt niste profesori extraordinari care nu au nevoie sa se bata cu pumnii in piept, pentru ca rezultatele lor sunt deja graitoare de mult. E o mare diferenta intre opinie, parere diferita si minciuna prin omisiune spusa cu tupeu triumfator. Poate ca nu ne place, dar adevarul chiar nu e al celor care urla mai tare.
Scris de veteran în data de 16 Mai 2009 ¶
…voi ati vazut pe http://www.themarketer.ro comentariul lui Geo Baraian, de la Impression, care sustine Young Lions ? Cititi-l. Ce face Grigoriu – 15 oameni trimisi la Cannes in fiecare an- nu doar taxa, ci cazare, avion, fara sa aiba pretentia angajarii lor, e greu de inteles si imposibil de copiat. De unde si defaimarea sincera, publica. Culmea e, ca pentru cine conteaza, asta il transforma intr-un erou chiar si pentru cei care nu stiau cum se implica si acum au aflat. Romania e una dintre putinele tari care isi rasplateste liderii si mecenele cu bita pe spinare, dupa ce i-a legat la stalpul infamiei.
Scris de 45, not 15 în data de 16 Mai 2009 ¶
Eu cred ca e super-strategie – astia improscati au stat in banca lor, si-au vazut de treaba, au facut lucruri. Pe urma i-au lasat pe invidiosi si frustrati sa genereze awareness si acum restabilesc un adevar despre care foarte multi poate n-ar fi aflat. Foarte tare, felicitari ! Asta e o mega-idee.
Scris de strategie în data de 16 Mai 2009 ¶
Buna tuturor,
@ Colegul, sa o citez pe doamna Rogalski: “a scrie cu numele adevarat pe un forum e un act de igiena fata de propria persoana, in primul rand. ” Inainte sa mi te adresezi astept sa postezi cu adevarata identitate, sa vad si eu cu cine stau de vorba.
Cat despre lucrare, am expus si la mine pe blog in commentul adresat Adinei, nu combat modul in care a fost jurizata lucrarea, trebuie sa va fac o schema? Combat faptul ca rezultatele nu au fost in conformitate cu notele acordate de juriu, vazute cu ochi mei pe foile lor
Proasta ne proasta lucrarea, a fost cotata cu nota maxima acordata de catre juriu.
Inca un aspect la care trebuie sa iti atrag atentia, nu o singura lucrare caracterizeaza un om, sau carierea lui profesionala. Inainte sa faci referiri la ceea ce sunt eu si ce am realizat profesional te rog sa te documentezi. Sau daca tu consideri ca printr-o singura lucrare iti poti da seama de abilitatile mele, cauta-ma pe blogul Adfel dupa Burn Visual Competition si ai sa tragi alte concluzii.
O mentiune si pentru Veteran, postul meu nu face comparatie intre cele doua scoli. Incercati sa nu va abateti de la subiect daca tot aveti ceva de spus.
Va salut!
Scris de Dragos Lupascu în data de 16 Mai 2009 ¶
The Alternative School nu e o himera. Altfel cum ar fi beneficiat de un asemenea credit de incredere din partea unor oameni valorosi? Nu numai din Romania, ci si internationali. Cum ar fi fost posibil ca un profesionist recunoscut mondial (M. Conrad) sa vina in Romania si sa accepte invitatia lansata de Eliza / The Alternative School? Nu cred ca M. Conrad si-ar fi asociat imaginea intr-un mod eronat, chiar si pentru un eveniment punctual, nu?
De fapt, nici profesorii scolii nu si-ar fi riscat renumele (pentru ca vorbim cu adevarat de varfuri) pentru o scoala fara esenta.
Si chiar mai mult, chiar studentii scolii nu ar fi investit timp si energie pentru cateva luni (editia aceasta a scolii a inceput din noiembrie si inca nu s-a terminat) daca ar fi stiut ce e ceva ce nu merita.
Cine ar fi indraznit (ma refer la invitati, profesori, sponsori) sa faca o miscare gresita de imagine? Nimeni. Toate aceste persoane de calibru au crezut in aceasta scoala si in valoarea ei, altfel s-ar fi rezumat la un loc comod si sigur in afara terenului.
In concluzie, The Alternative School e o alegere consistenta, e o scoala a valorilor si asa trebuie sa se fixeze in memoria oamenilor. Si cred ca negand pozitionarea pozitiva a acestei scoli de fapt stergi cu buretele oameni cu rezultate de necontestat ,dar si tineri ce vor sa ajunga la acest statut.
Scris de Studenta The Alternative School în data de 16 Mai 2009 ¶
Cu tot respectul pentru alte tentative, e dragut, dar competitiile pentru Eurobest, Dubai Lynx sau Cannes sunt pentru un alt nivel. Exigenta e necesara, desi nu e placut sa descoperim ca nu suntem asa cum ne imaginam noi.Ierarhiile nu se bazeaza pe ego, ci pe demonstrarea valorii.
Scris de adriana în data de 16 Mai 2009 ¶
Dragos, Ai fost mult prea putin la scoala pentru a-ti aminti de noi – umile persoane pe care nu le-ai onorat cu prezenta la intalnirile de evaluare, cum nu-ti amintesti nici de Yonathan Dominitz, prea neimportant pentru a veni chiar la toata prezentarea. Te-ai multumit cu 40 de minute din aproape trei ore, dar si pe acelea le-ai trancanit (la telefon si cu colegul). De la bietii de noi pina la profesorii lustragii nimeni nu ti-a meritat atentia. Probabil erai ~cineva foarte important si cu multe rezultate~. Dupa ce am vazut cu totii lucrarea – idei preluate si un vizual obosit…n-a mai fost nimic de spus. Common sense zero, competenta…am vazut. Ce ramane de facut ? Poate un out franc, fara negociere, dovada ca nu banii sunt criteriul de selectie, ci ca mai conteaza si ~calitatea umana~ ? …sau poate sa astepti momentul si sa-ti construiesti notorietatea prin mincunele ieftine prin budoarul unei dispute, daca altfel n-ai reusit.
Scris de colegul în data de 16 Mai 2009 ¶
Am asistat la spectacol. Oamenii seriosi n-au timp sa raspunda in timpul saptaminii. In weekend am incercat sa am o parere de-acasa, nu de la birou. N-am putut posta in partea cealalta. O fac aici. Atacurile personale (ma refer punctual la cum a pus problema persoana de la Graffiti fata de doamna Rogalski sau fata de alte persoane care nu erau de aceeasi parere cu ea) au loc numai atunci cand rezultatele profesionale nu sunt suficiente. Lipsa lor lasa loc de frustrari si de aceea nu vorbim de polemica sau controversa, ci de pretexte pentru a murdari imaginea unor oameni cu performante. A spus si domnul de la Impression. O spunem si noi (pentru ca la birou suntem un grup de persoane la fel de dezamagite). Ce a facut o persoana in ultimii 2-3 ani si ce a facut cealalta. Una a luat gold la Oscarul comunicarii in PR, dar si multe alte premii – IPRA,SABRE, pe campanii cunoscute de toata lumea si fara sa aiba in spate ajutorul vreunei agentii de creatie sau altceva. Cealalta persoana a facut o campanie care afecteaza o marca, dar incurajeaza consumatorii saraci cu duhul, fiindca acestia dau bani pe produs. (sus produsul, jos marca) Fii oricat de prost, Paul. Atita vreme cat bei Puborg, e in regula. Acum zece ani era greu de inteles ca alte domenii – relatiile publice, strategia, media, poftim, chiar si client service-ul sau clientul (unde sunt eu) pot avea idei si demonstra creativitate. Azi oricine intelege ca a fi creativ e o stare si o calitate, nu o titulatura. Cand un om de relatii publice se dovedeste a fi leader (prin alegeri) si deschizator de drumuri, dar si o persoana cu idei mai apreciate si mai eficiente decat un om care se recomanda creativ, e de inteles de unde atacul la persoana.
Scris de anca în data de 17 Mai 2009 ¶
Eliza n-a avut decit o intentie normala – sa explice cititorului ce rol a jucat fiecare si de ce la Tempo s-a tinut cursul. Oricine in locul ei ar fi facut la fel. Mare greseala. Nimeni dintre cei adunati pe forumul ala nu voia sa stie cum stau lucrurile.Doar sa vada o baie de singe, ca asta le place unora. De-asta forumurile in Romania n-au nici o credibilitate. Pentru ca intra tooooti privatii (de unele bucurii simple ale vietii) ca sa injure. De multe ori fara sa stie prea bine pe cine sau de ce. Cum sa porti un dialog normal cand nimeni nu vrea sa auda si parerea din partea cealalta, ci doar s-o vada la pamant. Cum au incercat altii sa ridice glasul politicos (Capanescu, Dobrita), din doua una – i-au ignorat sau i-au injurat.Asa se ~COMUNICA~in industria de comunicare.Un model care spune tot.
Scris de Andrei în data de 17 Mai 2009 ¶
Parerea mea e ca nu trebuia sa scrie nimic. Acolo nu intra oamenii ca sa afle informatii.Sa incerci sa explici normal ceva unei multimi de neterminati care sunt manipulati si vad rosu la comanda e…
Scris de Sorin în data de 17 Mai 2009 ¶
O stiu pe Teo de foarte multi ani, mi-a fost profa la SNSPA, una dintre cele mai tari pe care le-am avut vreudata. Avea un curs pe care-l tinea de doua ori ca n-avea spatiu pentru toti si sala era plina ochi, aduceau oamenii scaune din alte sali. La ea am auzit de Cannes prima data, ne aducea reviste si spoturi, era foarte lazi. La cursul de Tendinte in Creativitate amauzit si de Pascuci, si de Alexandrescu si de Mihalcea si de David, oameni pe care ii aducea si la clasa. Si ce am invatat de la ea folosesc si azi. Ce face cu scoala asta alternativa e acelasi lucru pe care l=a facut cu noi acu 10 ani, doar ca astia mai mici decat noi au mai mult noroc. Pe noi ne=-a dus doar la Brasov, la un festival (nu stiu cum s-a invartit de un autocar, dar ne-a luat pesus si hai). Ziua la seminarii, seara am dansat pe mese. Avem niste amintiri…
Scris de andreea în data de 17 Mai 2009 ¶
Scuze pentru ortografie, mi-a luat-o tastatura inainte. Voiam sa mai spun ca o recunosc total pe profa si din intepaturile unora si din aprecierea altora. Chiar asa e – o tipa foarte dura (de unde antipatiile unora care nu fac fata, am avut si noi in facultate ratatii nostri, se stiu ei foarte bine, tot asa, cu tupeu si minciuni). E si o tipa care – come on – isi stie meseria ca la carte, foarte informata si care face totul pentru studenti. Ore in plus, programe diferite, concursuri, angajari pe la agentii si clienti. Unii si-au inceput cariera de la o recomandare de-a ei, azi sunt foarte ok. Din ce citesc la Adina vad ca nu s-a schimbat deloc. Nu ma mira ca a facut o scoala dupa idei din afara, ce-am avut noi erau numai din astia – ingineri cu epoleti, care predau PR fara sa stie ce e aia… si inainte sa vina ea un manual de publicitate plin de etc la fiecare rand, sa fie mai gros capitolul – mureai de ras. Nu stiu cine mai preda PR acum, dar poate se gandesc si ei la cineva cu legatura, ca tot suntem pe un blog de relatii publice.
Scris de andreea în data de 17 Mai 2009 ¶
Daca tot au fost asa multi oameni la Cannes dupa ce au trecut prin scoala asta, sa intre nene si sa spuna ce-au invatat. Ca nu se face primavara cu o floare-doua. Si domnisoara sau doamna de la SNSPA, poate asa era acum zece ani, dar s-au mai schimbat lucrurile. Nu zic ca e perfect, dar nici nu mai invatam dupa manuale cu ~etc~.
Scris de reticent în data de 17 Mai 2009 ¶
scoala a avut o pagina web si blog animat si plin de noutati, scria toata lumea. lumea se uit pe el ca transmiteau live de la Cannes si de prin alte parti…nu stiu ce s-a intamplat cu el, il cayut si eu.
Scris de din cate stiu... în data de 17 Mai 2009 ¶
Eu am fost anul trecut la aceasta chestie fantoma si ni se cerea sa lucram pe brief-uri de client, ceea ce chiar nu mi se pare normal. Si ni se cerea ca daca vrem sa incercam sa gasim fonduri, sa ne straduim. Fara suparare, dar treaba noastra chiar nu e asta.
Scris de ce obraznicie! în data de 17 Mai 2009 ¶
Pai e fantoma sau nu ? E oare posibil sa fi venit tu mai fantomatic pe la cursuri si-atunci…? O intrebare se impune – ai fost ales/aleasa pentru festival ?…sau ai ramas acasa si acum ~te razbuni~ in loc sa fi acceptat ca nu ai fost destul de bun/buna ? Doar celor care nu s-au calificat nici la YL print, nici la YL cyber, nici la 15, nici la Roger, Teo le-a spus ca isi pot cauta sponsori, daca nu-si permit sa vina singuri. Cat despre brief-urile de client, suntem destui care stim ca majoritatea au fost brief-uri sociale. Alea comerciale erau ~pe bune~ ca sa exersam ca intr-o agentie adevarata, ni s-a si spus. Nu cred ca ti-a folosit nimeni munca, nici a ta, nici a noastra. Deci – ai fost sau n-ai fost calificat / calificata pentru Cannes ?
Scris de a fost sau n-a fost ? în data de 17 Mai 2009 ¶
Din pacate acel blog care cuprindea un rezumat a ceea am invatat noi la cannes, a disparut pentru ca inca traim intr-o tara cu oameni dezinteresati si pe care nu-i intereseaza ca prin ignoranta lor distrug multa altora. Adica acel blog a fost facut de o persoana de la Gradi care atunci cand s-a intors de la cannes a uitat ca el era administratorul domeniului pe care teo il platise si nu l-a mai interesat.
Dar exista totusi un loc in care s-au pastrat cateva posturi de pe acel blog si implicit un mini rezumat din ce am invatat noi acolo. http://15forcannes.wordpress.com/
Oricum ce am invatat noi la cannes si ce a insemnat acesta experienta pentru noi toti nu are cum sa fie transcrisa nici pe mii de site-uri. Dar pentru cei care nu au fost acolo e usor de spus: “sa intre nene si sa spuna ce-au invatat”.
Iar in ce priveste faptul ca am lucrat pe brief-uri reale e clar ca le confunzi cu cele de la tine de la agentie sau din alta parte. Eu am rezolvat toate brief-urile de la print si mi le amintesc perfect si toate erau sociale.
Singurele care au fost reale erau cateva de la media creativa si doua logo-uri de la branding, dar nu tin minte ca cineva sa fi furat o ideea a celor de la gradinita si sa o fi valorificat. Oricum era normal sa avem si brief-uri reale tinand cont ca anul trecut la gradinita erau foarte multi care nu calcasera intr-o agentie si care erau curiosi sa afle cum arata un brief pe bune.
Si da rugati sa-si caute finantare au fost doar cei care nu s-au calificat nici la YL print, nici la YL cyber, nici la 15, nici la Roger.
Scris de ADINA în data de 17 Mai 2009 ¶
Iar ca sa vedeti cat de rautaciosi si cat de mult pot jigni unii oameni care nu si-au castigat in lume nici macar 1% din respectul pe care l-a capatat Teo datorita munciisale, intrati aici:
http://www.dragoslupascu.com/v1/advertising/scoala-alternativa-de-gandire-creativa-sau-scoala-teo/
Scris de ADINA în data de 17 Mai 2009 ¶
Frustratii care vor aplauze pentru fitze, nu pentru rezultate concrete care sa vorbeasca de la sine au meritat trimisi la plimbare fara negocieri atunci, pe loc. O merita si acum. Mai mult de un post in care sa restabilim adevarul e risipa de timp. Oricum n-ar fi facut fata la ritmul scolii – curs in fiecare zi, luni-sambata, cateva luni, zeci de brief-uri si concurenta adevarata.Hai.
Scris de colegul în data de 17 Mai 2009 ¶
Am fost la The Alternative School anul trecut, anul acesta nu m-am mai implicat, pentru ca a fost extrem de solicitant si dupa Cannes mi-am luat un job de agentie care ma stoarce. Am descoperit alt stil de a preda, alt stil de a invata.E foarte mult de munca, selectia e dura. Fiecare invata din feedback-uri care nu sunt neaparat usor de inghitit, dar care sunt foarte corecte si te ajuta sa intelegi cum se avanseaza cu adevarat. Exigenta cu cap mi se pare foarte necesara, mai ales ca in ziua de azi chiar nimeni nu e dispus sa-si atraga antipatii, ca sa te invete. Ma uit la astia din agentie si vad. Nimeni nu spune nimic. Fiecare pentru el. Complimente false.Sau nici un compliment, cand le meriti. La scoala asta mi-am luat si complimentele si critica pe merit. Onest, corect,util.Ii duc dorul, asa cum cred ca se intampla cu multi dintre noi.
Scris de anul trecut în data de 17 Mai 2009 ¶
De-a lungul timpului, prin intermediul The Alternative School for Creative Thinking si al programelor sale, dupa traininguri si selectii succesive, au beneficiat de specializarile si competitiile Cannes Lions, Dubai Lynx sau Eurobest juniori si tineri creativi din Brightness, Brands Talk, Friends, Draft / FCB, Friends, Graffiti / BBDO, Headvertising, Ileo, Lowe, Media Direction, McCann, Next, Notorious, Odyssey, Ogilvy, Publicis, Webstyler.
La competitiile young lions print au fost selectate - 2 generatii de oameni din Graffiti - 1 echipa Friends -1 echipa mixta Ogilvy-Tempo (au fost la egalitate de puncte, copy-ul de la Tempo plecase in Germania, art-ul de la Ogilvy nu tinea mortis pentru competitie, asa ca a mers la Cannes ca delegat la seminarii si expozitie.Rezultatul in competitie – o echipa mixta)
La competitia de Young Lions cyber: -echipa mixta ILeo / Webstyler
Uitandu-va la toate rezultatele din ultimii 5 ani, pare ca e ceva aranjat , nu-i asa ?;-)))))) Aveti dreptate. E ceva aranjat in favoarea industriei.
Scris de stefan în data de 17 Mai 2009 ¶
Mircea Badea: ~In Romania, deontologia e sinonima cu prostia~.
Scris de sinteza zilei în data de 17 Mai 2009 ¶
Inteleg ca blog-ul / site-ul a fost @ sutit de un ingrat iresponsabil @, am auzit de la altii toate detaliile neplacute, dar de ce nu faceti altul ? Sunt de acord cu multe lucruri de aici, dar un site-blog ar rezolva tot.
Scris de bogdan în data de 17 Mai 2009 ¶
Vaoua va vine sa credeti cat fanatism pe copiii de 20 de ani care urasc fara limite cetateni pe care nu-i cunosc, doar pentru ca asa li s-a spus ca e de bon ton ? Va dati seama ce se intampla ? Care ev mediu ? Cineva zicea de inchizitie si parea exagerat. Nu e deloc.In secolul 21 nu ne mai folosim creierul si cerem sacrificii rituale.
Scris de camelia în data de 17 Mai 2009 ¶
Atitudinea ideala in cazul asta ? Never explain,never complain. Ce atita frasuneala, vorba lu Badea. E singurul antidot. Ignorati fanaticii, continuate proiectele si cu asta basta, ca lumea nu se rezuma la 3 isterice si doi nebagati in seama. Nu inteleg de ce li se da atita importanta unor pustani teribili care abia au scos nasul in lume si cred ca totul li se cuvine. Ala nemultumit ca isi cauta fonduri – sa-si caute daca n-a fost in stare sa ia bursa. Nu poti sa trimiti chiar toti emitentii de fite peste tot, de frica santajului de dupa. Ce facem acum, tremuram de frica astora de abia le-a dat mustata ca daca nu facem ca ei, vedem noi ? Azi oamenii astia care chiar fac ceva si demonstreaza asta de ani indiferent ca ne place sau nu de mutra lor, maine oricare dintre noi.
Scris de alexa papu în data de 17 Mai 2009 ¶
citesc acest post, cu tot cu opiniile si comentariile din coada si nu imi vine sa cred ce aud, citindu-mi cu voce tare articolul. privesc din prisma unei fericite beneficiare a Gradinitei, nu o data, ci de doua ori. nu incetez de a ma considera o fericita si o norocoasa,si, credeam pana acum, o invidiata a celor care isi doresc o fundatie solida pentru munca de creatie si nu numai in advertising. am fost la cannes de doua ori si am fost implicata in aceasta scoala trup , suflet , timp si energie. am trecut prin transpiratiile briefurilor, am gresit, am invatat, iar am gresit si iar am invatat. am avut parte de feed-back constant, chiar si in plus,am cunoscut oameni in fata carora o reverenta nu e de-ajuns, si am vazut acel miraj care este Cannesul cu ambii ochi, respectiv una bucata pereche ochelari. nici un moment nu am simtit ca sunt tradata in sperante, supusa unor injustitii, incadrata de interese meschine sau manipulata de promisiuni de mana a doua. trebuie sa spun ca toate aceste bolboroseli ma ingrozesc din doua motive. unu- pentru ca exista, doi-pentru ca nu le cunosc sursa. Gradinita pentru Cannes a teodorei este o scoala de gandire creativa ce functioneaza pe un sistem de siguranta a calitatii pe care eu l-am probat drept intact. ce vezi la taraba, aia cumperi. what you see is what you get. lucrezi pe bune, pe briefuri reale. ai practic la-ndemana tot ce iti poti dori pentru a atinge performanta. poate tocmai de aceea incep astfel de atacuri. se pare ca unor participanti li s-a urat cu binele. intr-o competitie este normal sa existe atat castigatori cat si invinsi. important e ce invata fiecare din experienta cumulata. daca actualii gradinari isi pun problema lipsei de echitate in punctarea briefurilor, le sugerez un google simplu pe numele membrilor juriului. sa vada mai exact cu cine au de-a face si judecata cui o contesta. toti cei pus la zid sunt exact ultima bruma de modele pe care industria de comunicare de la noi le mai are. deci? in cine aruncam cu rosii, de fapt?
Scris de Alma în data de 18 Mai 2009 ¶
Pai tocmai ca esti invidiata. Programul e invidiat, cine il parcurge e invidiat.Si se stie, vulpea care n-ajunge la struguri zice ca sunt acri, ba poate chiar stricati.
Scris de eric în data de 18 Mai 2009 ¶
baliverne, scorneli si pusee de frustrari, acuze fulger si deformari de realitati. este o forma de creativitate si aceasta, ce-i drept. imaginatie distructiva s-ar legitima cu acte in regula. pentru asta, nu stiu ce scoala sau training au facut domnii, dar cu siguranta nu Gradinita pentru Cannes.
Scris de Alma în data de 18 Mai 2009 ¶
http://www.canneslions.com/festival/schedule.cfm?filter=2 inteleg ca la asta au acces un numar de douazeci si doi de tineri romani, dupa ce sunt recrutati, pregatiti cu diversi profesori, unii din afara, trimisi la alte festivaluri si alesi in competitii. ce fac oamenii la alte scoli ? nu mi-e prea clar, dar inteleg ca la sfarsitul lor studentii (ei asa se lauda cu mandrie, deci nu poti decat sa-i crezi) invata si retin in orice caz cu multa limpezime pe cine trebuie sa urasca. Exista probabil cursul permanent ~iata in cine sa aruncati cu pietre~.Nu conteaza de ce, just do it.
Scris de andrei popal în data de 18 Mai 2009 ¶
Acesta este postul meu de pe blogul lui Dragos pe care sper ca il va publica si daca nu, faptul ca il citeste e suficient pentru mine. Am considerat insa ca isi are locul si aici: “Dragos,
Eu sincer nu inteleg care e problema. Am fost acolo cand v-ati prezentat campania si imi aduc aminte clar sentimetul de usurare cand am vazut-o pentru ca mi-am dat seama ca nu sunteti o amenintare pentru echipa mea. S-a dovedit mai apoi ca nici eu nu aveam o campanie atat de buna pe cat credeam, fiindca nu m-am calificat sa plec la Stockholm… Asa si? Asta nu inseamna ca nu sunt asa de buna pe cat credeam, s-a nimerit sa am o campanie buna dar o perceptie diferita asupra briefului decat cea corecta a juriului.
Asa si voi, ati luat lucrurile asa de personal, nu trebuia sa te ataci intr-atat incat sa jignesti scoala. Stiu, e foarte usor sa depasesti un esec personal cautand sa arunci vina pe altcineva. Ok, iti spui tie ca ai fost nedreptatit, incerci sa te convingi ca nu ai gresit, nu e nimic rau in asta toti o facem pentru a putea continua, asa invatam sa devenim mai buni, nu? Unde ai mers tu prea departe si ti-ai pus singur piedici in dezvoltarea personala a fost sa insulti si sa jignesti public si cu atata rea-vointa un om care s-a oferit sa-ti dea atat de multe prin aceasta scoala si nu a cerut in schimb decat respect. Nu trebuie sa scriu aici cum anume te-ai purtat, ci doar sa-ti amintesc ca restul colegilor s-au simtit ofensati in prezenta echipei tale.
Esti prea agresiv, judeci si spui lucruri pe care nu cred ca le gandesti prea mult. Nu am nimic cu tine, poate esti un tip talentat dar sa iti speli rufele asa in PUBLIC si sa aduci prejudicii altor persoane numai pentru ca asa ai tu chef sau te-ai simtit jgnit intr-o situatie PRIVATA din viata ta e urat si denota un caracter de care oamenii obisnuiesc sa se fereasca.
In concluzie, tu esti singur in incercarea ta urata de a ataca public o persoana care a facut atat de multe pentru atatia tineri si chiar imaginea tarii in afara si acuzi oamenii care o indragesc ca o apara… Observi ridicolul situatiei?”
Scris de Laura în data de 18 Mai 2009 ¶
Eu ma indoiesc sincer ca vreun adult responsabil si cu calibru poate s-o conteste pe Migdalovici in fata unor pustani. Cred fie ca cine o “parfumeaza” fata de copii nu e chiar asa bazat, fie ca astia mici se folosesc si ei de aia mai mari ca sa se justifice. Nu vedeti ca nu dau nici un nume ? Femeia asta a fost ani de zile un arbitru al industriei ca ne place sau nu (de mutra ei,cum zicea cam din topor cineva mai sus). Pai noi – multinationala grea – ne alegeam agentiile dupa ce analize facea.Joia pindeam Capitalul si ne strangeam in marketing sa ridem la ce mai scria. Ca era a dracu, letala si coroziva de ne era mila pentru aia. Dar stia ce si cum sa spuna.Si te mai si distrai cand citeai. Si la sfarsit ii dadeai dreptate. Nu mi se pare ca s-a schimbat nimic din pozitia de arbitru.Dupa o vreme s-a saturat de ce-a vazut si poate mai ales de ce n-a vazut. Cum ne-am cam saturat toti- ca agentiile cu rare variatii nu stiu decat sa ceara bugete, iar la livrare subtire. Cica sa te uiti spre viitor. Pai la cum apare pe-aici, viitorul suna horor.
Scris de mona în data de 18 Mai 2009 ¶
In cautarea BUNULUI SIMT sau a oamenilor care pot sa faca NOUL ADVERTISING
Din respect pentru toti cei care fac ca lucrurile sa se intimple, care si-au asumat si isi asuma ingratul rol de constructor, am sa intru si eu in povestea asta, desi atunci cind PUTE, e de bun simt sa ocolesti . Intr-o tara in care nimic nu e asezat, e evident ca cel putin generatia mea, prin intermediul celor care accepta sa uite putin de ei oferind, e sacrificata; asta inseamna ca nu vom trai o viata asezata de generatii, ci vom construi . Ca sa construiesti, cum spuneam trebuie sa uiti putin de tine – sa oferi, sa ai rabdare, sa nu astepti de-a gata, sa renunti la orgolii, sa ai recunostiinta si mai ales BUN SIMT. Bunul simt este DARUL “ simtirii de bine” , de a discerne. Sa simti binele si sa discerni. Advertisingul ar trebui sa fie o industrie bazata pe bun simt – atit in sensul “simtului comun” cit si al SIMTIRII DE BINE. Daca am intelege asta , am ajunge intr-un loc in care trebuia sa fim de mult timp, respective sa livram clientilor nostrii o comunicare care este la granita intre social si comercial. Dar suntem oare pregatiti pentru Noul Advertising? Poate, in masura in care vom incuraja BUNUL SIMT inainte de toate! Deocamdata iata ce avem: 1. 2 fete care cred ca ceva LI SE CUVINE suficient de tare cit sa sustina ca Michael Conrad nu are intelegere si expertiza; ca Teodora, care LE-A OFERIT OCAZIA (lor si altora) sa iasa la scena si sa arate ceva, nu are credit. Ce ar fi trebuit sa sesizeze BUNUL SIMT al celor 2 aspirante la Cannes: - tinerii romani nu ajung pur si simplu la Cannes Young Lions, cineva trebuie sa faca CA LUCRURILE SA SE INTIMPLE. In cazul de fata, Teodora Migdalovici trebuie sa gaseasca surse de finantare, sa faca lobby ca Romania sa aiba locuri si la print si la creative media. - Cum selectia ramine la alegerea reprezentatilor fiecarei tari (pentru ca ei se ocupa de finantare), BUNUL SIMT ar fi trebuit sa sesize si sa fie recunoscator pentru SANSA, ocazia care li s-a oferit, nu pur si simplu, ci prin EFFORT. Si ce mai avem? 2. Niste neni care contesta scoala infiintata de Teodora Migdalovici, pentru ca nu au avut access, sau pentru ca sentimentul apartenentei la gasca, e confundat cu creditul absolut iar cine nu e in gasca e clar impostor. Ce ar fi trebuit sa sesize BUNUL SIMT in aceasta situatie: - Scoala “fantoma” le da SANSA participantilor in fiecare an, sa ajunga la niste festivaluri care de multe ori nu sunt accesibile nici seniorilor. - Tot la Alternative School of Thinking, niste oameni, au ales sa ofere tinerilor din ceea ce stiu, din timpul si rabdarea lor , fara sa astepte nimic in schimb – nici macar stupida fuduleala gen sunt profesor … - Nu toata lumea care trece sau ar vrea sa treaca pe la o scoala de advertising, are treaba cu publicitatea. - Niste oameni se straduiesc SA CONSTRUIASCA , si nu putem decit sa ne bucuram; cu cit mai multi, cu atit mai bine; nu are nimeni pretentia ca e perfect, dar oare nu putem sa apreciem oamenii pentru ceea ce fac BUN? E jenant sa ne justificam pentru ca OFERIM. E jenant sa incurajam mocirla si discreditarea. Daca generatia noastra isi asuma rolul de a CONSTRUI, haideti sa ii invatam pe cei tineri sa nu ia lucrurile de-a gata, sa aprecieze atunci cind cineva FACE CA LUCRURILE SA FIE POSIBILE pentru ei. Sa aprecieze ceea ce li se ofera , ca sa poata OFERI la rindul lor – doar asa se vor califica pentru Noul Advertising.
Scris de corina bernschutz în data de 18 Mai 2009 ¶
Toti o apa si un pamant!
)
Scris de Lucian în data de 18 Mai 2009 ¶
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul…romanii sunt prea ocupati cu fitzele,sunt prea implicati in suferinta fata de propria lor persoana, in autosuficienta, in lipsa de motivatie si mai ales nu sunt capabili de un ideal adevarat si valoros. Citesc cele de mai sus si constat inca o data ca ‘ bine faci si rau gasesti!’. Cred ca a denigra munca cuiva, a-i terfeli intentiile bune si atitudinea constructiva este foarte in tendinte, este trendy…fashionable…A contesta si critica intr-un mod lipsit de maniere si bun simt este un hobby ce tinde sa devina sport national. Imi amintesc cu mult dor de incredibila experienta pe care am avut-o anul trecut ca ‘gradinar’. Dupa multe briefuri rezolvate alaturi de coechipierii mei, uneori intrecandu-ne pe noi insine,alteori lasand loc de mult mai bine, dupa multe nopti nedormite, dar pline de avant creativ cu aroma de cafea si in final dupa multe emotii am ‘absolvit’ The Alternative School for Creative Thinking a Teodorei Migdalovici. ‘Cununa absolvirii’, participarea la Festivalul International de la Cannes a insemnat un nou orizont, necunoscut pentru mine si pentru majoritatea ‘oitelor’ de la Gradinita,…o Mecca a creativitatii si imaginatiei . In cadrul Gradinitei am descoprit o altfel de scoala, una asa cum imi doream: o scoala justa, in care fiecare este apreciat dupa lucrarile sale, dupa ceea ce munca lui reflecta. De asemenea am descoprit o atmosfera constructiva, ce ne motiva sa dam tot ceea ce e mai bun in noi, inclusiv zambete, prietenie si bun simt. Experienta ‘ gradinitei’ si a Cannes-ului este genul de experinta ‘once in your lifetime’ pentru ca de fiecare data este altfel, mai neasteptat, mai creativ… si cred ca provoaca dependenta, te face sa iti doresti sa revii… P.S. un gand pentru cei care in loc sa isi asume greselile si esecurile, cauta un alt vinovat decat propria lor persoana si incep sa denigreze :Envy is the art of counting the other fellow’s blessings instead of your own
Scris de eva cosmina în data de 18 Mai 2009 ¶
wow, ce scriitura, Corina. Bravo pentru atitudine si pentru chipul in care e ea impartasita.
Scris de adriana tabacu în data de 18 Mai 2009 ¶
Desi suntem intr-o industrie care se pretinde pro-diferentiere, nu suportam oamenii care refuza sablonul. Corina zice de legea 1- daca nu esti in gasca, esti pa. Uite o lege 2, la fel de obtuza: daca nu intri intr-o categorie pe care sa o stie tot ignorantul, nu existi.
Scris de alana manzan în data de 18 Mai 2009 ¶
You hate some persons because you do not know them well enough; and will not know them because you hate them. Learn to know your own people, people.
Scris de relevant în data de 18 Mai 2009 ¶
Nu reusesc sa inteleg cum cuvinte precum pile si ochi frumosi isi pot gasi locul in aceeasi fraza alaturi de numele Teo Migdalovici. Cine poate sustine asa ceva clar nu o cunoaste pe Teo sau valorile Scolii Alternative de Gandire Creativa. Eu anul trecut pe vremea aceasta eram studenta acestei scoli si pot spune cu toata sinceritatea ca intreaga experienta de acolo mi-a pus lumea la picioare. Am intrat in aceasta scoala fiind o studenta la Cibernetica ce stia sa compileze multe programe, nu avea mare habar de publicitate dar in care Teo a vazut un potential creativ pe care l-a “crescut”. Tot ceea ce am invatat legat de advertising a fost de la ea si de la Corina si de la speakerii pe care ea a reusit sa ii antreneze in acest demers pro bono pe vremea aceea de a creste publicitari de calitate, care studiaza in permanenta ceea ce se intampla in aceasta industrie din intreaga lume si care nu indraznesc sa se numeasca publicitari inainte de a fi citit marile carti scrise de oamenii care au revolutionat publicitatea world wide. Gradinita ne-a deschis usile unor mari agentii iar pe mine m-a invatat totul, caci in mai putin de doua saptamani de la intoarcerea de la Cannes eu eram deja angajata intr-o agentie de top doar pe baza unui portofoliu ce cuprindea lucrarile mele de “creative-wannabe” realizate in cadrul Gradinitei. Cat despre experienta Cannes, e usor de inteles ca un eveniment de o asemenea amploare te poate face cu usurinta sa iti reevaluezi ambitiile si ca impactul pe care il poate avea asupra unui tanar este uluitor, ajungi sa crezi cu tarie ca “impossible is nothing”. Poate daca ar exista si in alte domenii cate un demers asemanator celui initiat de Teo, ar exista perspective mai mari pentru tinerii care chiar se tin de treaba si doresc sa isi atinga potentialul maxim indiferent de ceea ce studiaza.
Scris de Monica în data de 19 Mai 2009 ¶
draga Corina,
este cel mai tulburator si incarcat de adevar comentariu de pe acest blog. cu precizia ta de om de media ai pus exact degetul pe problema. cui ii place ce construim – ok, cui nu-i place sa se duca exact la scoala care i se potriveste, ca de-aia sunt mai multe, nu? sa gaseasca fiecare ceea ce cauta pe lumea asta. de ce atata energie pusa in slujba contestarii fara argumente?! de ce atat de multe epitete?! de ce sunt strugurii atat de acri?!
Scris de Eliza Rogalski în data de 19 Mai 2009 ¶
Cine conteaza, apreciaza
Sunt studenta a acestei Scoli, care pe buna dreptate se cheama Scoala Alternativa de Gandire Creativa. Am cunoscut oameni extraordinari de la care am invatat foarte multe: Iulian Puiu – pasiune fara limite, Crisbasan – povestitorul imaginilor, Kristina Dragomir – o infuzie de creativitate, Victor Kapra – ghidul online-ului (de atunci sunt Twitter active member
si invitatii sai: Boby Voicu, Mihai Dragan, Doru Panaitescu si altii pe care ii uit probabil acum, Capanescu – antologie de publicitate la zi, Corina Bernschutz – idei neconventionale, Eliza si Simona – reputatie si integritate… plus invitatii de peste hotare, Yonathan Dominitz, Michael Conrad, tipul de la Fallon si altii. Am mai vorbit si cu studenti ai scolii din anii anteriori care erau curiosi ce teme avem si ce profesori. Surpriza! Nu sunt nici aceleasi lucruri predate si nici aceiasi profesori. O alta scoala ar fi schimbat putin, pe ici pe colo, fara eforturi prea mari care sa fie indreptate cu adevarat spre principalul scop: dezvoltarea unei gandiri creative. De aceea, ma gandesc sa particip si la anul, pentru ca sunt sigura ca am ce invata.
Cu gratitudine,
Diana Ichim
Scris de Diana în data de 20 Mai 2009 ¶