gata, au trecut alegerile, sa ne intoarcem deci la viata noastra cea de toate zilele cu cateva noutati de suflet. pe langa faptul ca abia il astept pe mos craciun (e bun si mos nicolae ca aperitiv 
si ca in general abia astept vacanta (e buna si aia de 1 decembrie), am cateva noutati sa va spun, chiar daca ele sunt din categoria “tara arde si baba se piaptana”.
<
ul>
in mod normal, luna noiembrie este in familia mea luna de planificat cadouri, cheltuieli si nebunii pentru decembrie, cel mai important “mos craciun” care trebuie planificat fiind pentru fiul nostru. plus ca nu strica sa intri in “mood-ul” de sarbatori cu o luna inainte, ca sa mai rezisti pana atunci
zis si facut. anul acesta, ca intotdeauna, sotul meu preia initiativa saptamana trecuta si imi scrie pe mess ce comandam mosului sa ii aduca copilului. din vorba in vorba (si un pic dornica sa am asa ceva pe la casa omului), in plina sedinta de brainstorming familial digital, il intreb pe sotul meu ce-ar zice de un kindle pentru ala mic.
mi-a stat pe varful degetelor acest post, m-am tot gandit daca sa-i dau drumul in lume sau sa-l tin doar pentru mine, dar pana la urma m-am hotarat sa va spun asa: am tot auzit / citit in ultima vreme lucruri despre PR si oamenii de PR. am tot asteptat sa vina cineva si sa zica adevarul despre meseria asta, asa macar ca un semn ca cineva citeste chestiunile in cauza. n-a venit nimeni, asa ca o sa incep eu si o sa rog toti oamenii de PR care au blog sa scrie partea lor de adevar. deci: nu stiu cum sunt altii, dar PR-ul nu este despre pitzipoance, firfiritze, gentutze, pantofiori, glam, gloss si alte bamboo-isme. pentru ca oamenii normali la cap din PR muncesc pana le sar capsele si le mai ramane prea putin timp ca sa se justifice, rog toti colegii care au blog si scriu liber sa spuna partea lor de adevar despre cum e sa faci PR. hai sa vedem daca noi, PR-ii suntem in stare sa facem o leapsa “nenominala”, ca sa zic asa, despre cum e meseria asta, pe bune.
“buna ziua, ma scuzati, puteti sa ne spuneti si noua ce campanie ati facut de-ati luat niste premii cu ea? ca noi nu ne aducem aminte de ea”.
la faza asta ar trebui sa ma enervez, dar nu ma enervez deoarece nici eu nu vad toate campaniile bune / proaste / tari / slabe / idioate din Romania, dar inainte sa ma apuc sa scriu ceva pe blog la mine caut si eu pe internet.
ultima oara cand am avut eu gripa aveam 16 ani. nu ca as fi sanatoasa tun, m-au mai pus la pat si alte boli de-atunci, dar nu gripa. in fiecare an imi fac analize, chiar cand nu am nimic, nu din grija excesiva fata de mine ci pentru ca intr-o alta viata am vazut atatea boli prin fata ochilor ca le-am luat frica. despre gripa deci n-am ce sa spun decat ca m-a rapus anul acesta, si nici macar nu e porcina. e o gripa banala.
O saptamina ne desparte de deadline-ul inscrierilor la cel de-al saselea an al The Alternative School, contextul in care peste 500 de tineri s-au format cu profesori valorosi. Cei mai buni dintre ei au participat apoi la specializari si competitii de elita. Cannes Lions, Eurobest si Dubai Lynx sunt festivalurile unde peste 70 de tineri romani au fost prezenti in calitate de competitori sau delegati. Gold, Bronz sau Order of merit sunt distinctiile primite de-a lungul timpului de tineri participanti la competitiile Scolii. The Alternative School for Creative Thinking recruteaza echipe cu abilitati de gandire laterala, capabile sa-si traduca ideile inspirate in practica (indiferent ca e vorba de un eseu, un print, un banner interactiv sau un filmulet.)
Ne intereseaza masteranzi, doctoranzi sau studenti in ani terminali, fluenti in engleza, cu atitudine constructiva, interesati de evolutie personala, care vor sa fie la curent cu dinamica globala a disciplinelor comunicarii si inteleg ca prin efort, traininguri si experienta acumulata pot fi performanti nu doar la nivel local, ci si international.
Cursurile si briefurile se centreaza in jurul urmatoarelor discipline :visual craft, creative media, design,cyber, creative pr, strategie si branding.
Aplicatiile exceptionale vor fi recompensate cu bursa (autorii lor nu platesc taxa). Participantii la cursul de creative PR, sustinut de Rogalski Grigoriu Public Relations, vor beneficia de un internship in agentie pe o durata de 3 luni, iar conditiile le vom anunta in urmatoarele zile aici pe blog. Tempo, Coca-Cola si Impression sunt companiile care sustin financiar proiectele Scolii.
Cei interesati pot cere detalii la gradinita at canneslions.ro sau la 0744 10 50 15.
Mai multe la www.thealternativeschool.com www.canneslions.ro / www.canneslions.com,www.eurobest.com.
Succes!
postul asta pe blogul meu ar fi trebuit sa il scriu mai tarziu, cam peste 5 saptamani, dar prefer sa revin cu update-uri ulterioare si sa ramana asa, ca un fel de studiu de caz. am sa incep cu o confesiune: in ultimele 12 luni am auzit despre online vorbindu-se mai mult decat despre orice altceva. si nu ma refer doar la romania, ma refer la discutii cu lume din aceeasi profesie si din alte tari. nu despre online este insa vorba, ci despre altceva: despre faptul ca ne-am apucat, noi ca industrie, si ma scuzati pentru taria afirmatiei, sa facem niste online fara sa acceptam prima lectie de baza, culeasa, daca nu ma insel, de la fratele google: “always in beta”
iar o sa vorbesc neintrebata, dar de data asta chiar am de ce. citesc un articol aici in care, pe scurt e vorba despre ce cred colegii din niste agentii de media despre cum a lovit criza in piata de comunicare in general, respectiv cum clientii le cer agentiilor de media chestii simple si la TV care au ROI si care vand. Citeşte mai departe »
imi aduc aminte, acum amuzata, de o intamplare din viata mea profesionala care mi-a fost readusa in discutie citind cu glas tare concluziile unui raport pe care le gasiti aici. Pe scurt raportul zice ca oamenii de PR cred ca intre PR si publicitate (mascata sau nu) exista inca o legatura, desi nu o sa aflam niciodata daca oamenii de media (sau din media) sunt de aceeasi parere. Citeşte mai departe »
zilele trecute treceam cu masina pe langa city cafe-ul de la parterul cladirii Vodafone si vad ca umbrelutele de la terasa erau personalizate cu pepsi-cola. dar nu pepsi cola acela scris peste (sau sub, sau in mijlocul) unui rotund albastru, ci pepsi-cola scris, ca pe vremea cand eram noi copii, simplu, cu italice, fara vreun alt icon prin preajma. la fonturi si desene nu ma pricep grozav de tare, dar pot sa-mi dau seama ca am vazut pe umbrelutele de la city cafe un “pepsi-cola” scris cu italice, ca pe vremea cand eram copii si consumam ceva care semana cu pepsi, doar ca era facut in comuna 1 decembrie parca.
nu despre pepsi e vorba insa. ci despre branduri. fara sa pretind ca stiu totul despre acest subiect, ma lansez intr-o intrebare care pleaca de la o constatare simpla, de om de agentie: ce rol mai au manualele alea de identitate care iti spun unde, cum, cand sa pui logo-ul unui brand pe ceva.